Isărescu îi avertizează pe bancheri că va urma o lume plină de restricţii şi reguli (subtitrare partial color)

Autori: Claudia Medrega , Cristian Hostiuc

Guvernatorul BNR: Probabil sunt restricţii faţă de anul 2002, dar faţă de 2020 sunt probabil relaxări Vezi galeria foto Isărescu îi avertizează pe bancheri că va urma o lume plină de restricţii şi reguli

Perioada de acordare uşoară a creditelor va deveni o amintire, iar macroprudenţialitatea va deveni o alternativă la reintroducerea controlului capitalului. [V-am lasat sa dati credit cui ati vrut si voi chiar ati dat … la sfarsit tot eu a trebuit sa fac bailout la fiecare ca sa va puteti lua primele si bonusurile]

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu[Constantin Mugurel Isărescu], i-a avertizat ieri pe bancheri, pentru prima dată public[ca la mailuri nu mi-a dat niciunul reply😦 ], că va urma o perioadă lungă[cam cat stabileste grupul Bildeberg] de restricţii [nu mai dati credite cu buletinul, bai fraierilor] în ceea ce priveşte activitatea bancară, respectiv creditarea şi vor apărea reguli mai dure ca rezultat al crizei financiare. Asta înseamnă că perioada de acordare uşoară a creditelor va deveni o amintire[doar pentru cativa ani, putintica rabdare, mama creditacilor e iar gravida cu tripleti!], iar restricţiile pe care vrea să le introducă BNR [si gasca lor de experti] vor deveni o realitate.

Toate aceste restricţii vor fi “îmbrăcate” sub denumirea de macroprudenţialitate, noul concept care se conturează la nivel mondial. “Macroprudenţialitatea este o temă nouă, nu foarte bine definită [masonii inca mai discuta], dar am senzaţia că reprezintă viitorul[sau cel putin asa mi-au soptit la loja ]. Nu cred că am ajuns la o reglementare a globalizării şi nici la o globalizare a reglementării, dar probabil asta este direcţia” [ce ne mai plac noua oltenilor, jocurile de cuvinte la un vinisor bun] , a menţionat guvernatorul.

În faţa unei săli pline, formată din şefii băncilor, profesori şi studenţi, la Universitatea Româno-Americană timp de o oră şi jumătate Isărescu a descris şi în cuvinte academice şi în cuvinte mai pământene ceea ce va urma atât la nivel mondial, cât şi în România. Perioada de relaxare financiară apune şi va veni o lume cu multe reguli.[Keynes mi-e prieten numai mie]

“Macroprudenţialitatea este o alternativă la reintroducerea controlului capitalului”, a spus Isărescu.

Teza susţinută de două decenii, de liberă circulaţie a capitalului, va fi revizuită, iar Isărescu spune că FMI împreună cu cele mai puternice instituţii de stabilitate financiară din lume discută noile reguli ale lumii financiare. Referindu-se la problema restricţionării creditului în valută, care se pre­găteşte şi în România, Isărescu a spus că multe dintre bănci percep măsurile discutate ca fiind restricţii. “Probabil sunt restricţii faţă de anul 2002, dar faţă de 2020 sunt probabil relaxări.”

În opinia guvernatorului BNR, introdu­ce­rea unui raport între valoarea creditului şi cea a garanţiilor aduse (loan to value – LTV) ar fi “absolut normală” şi nu poate fi considerată o restricţie, având în vedere că aceste măsuri sunt adoptate peste tot în lume [chiar sunt curios cum vor arata aceste masuri in Romania, fiindca la noi se aplica ca nicaeri]. O altă măsură pe care BNR se gândeşte să o introducă se re­feră la corelare mai dură a creditului cu veniturile clientului[asta e o noutate, pana acum cu ce se corela creditul?].

 

De două săptămâni, de când agenţia Mediafax a prezentat pe surse o parte dintre noile restricţii de creditare, bancherii nu contenesc cu comentariile: Steven van Gronin­gen, preşe­din­tele Raiffeisen Bank, spune că reglementări mai dure în privinţa avansului vor împiedica accesul clienţilor la credite de refinanţare. De ase­menea, Radu Gheţea, preşedintele Asocia­ţi­ei Române a Băncilor şi şeful CEC Bank, a spus că piaţa trebuie lăsată liberă şi nu trebuie măsuri administrative.[ce usor e sa comentezi cand ai fost spalat la fund de toate creditele neperformante si provizionat berechet, plus acces la dobanzi peste piata cand imprumutam Ministerul de Finante!]

 

Indiferent de aprecierile bancherilor, mai mult ca sigur că până în toamnă vor apărea noi­le restricţii la creditare unde avansul şi ga­ran­ţiile la un credit vor creşte. Odată cu aceste restricţii procesul de creditare va încetini şi mai mult, cred bancherii, iar şansele susţinerii creş­te­rii economice se limitează [sunt 2 ani de cand suntem oficial in criza, au venit bancherii cu vreo solutie morala, alta decat plafonarea caderii imobiliarelor cu programul prima casa 1, 2,3,4]. În opinia guver­na­torului, bancherii au trecut de la un opti­mism exagerat în anii anteriori la un pesimism “în care îi vezi pe toţi în negru”. [marimea bonusului a produs multe depresii in sistemul bancar]

 

În ciuda împrumuturilor masive făcute de stat[bani ajunsi apoi inapoi in banci si care imprumuta inapoi statul!?], economia nu reuşeşte să iasă din groapa recesiunii[la care bancile au sapat din greu si nu au patit nimic, nimic, nimic], iar o creştere în luna mai a creditului pri­vat cu numai 1% este departe de ceea ce toată lumea aşteaptă.

 

Isărescu a explicat în cuvinte mai pe înţelesul tuturor de ce BNR ţine dobânda de politică monetară la 6,25% de mai bine de un an, în condiţiile în care banca centrală este cri­ticată că astfel nu susţine revenirea economiei.[e simplu,  de 4 ani tinteste BNR inflatia, a devenit o marota, apoi o obsesie iar acum este un vis! … ]

 

“Se va dovedi că menţinerea dobânzii, nici majorarea, nici scăderea, este un element bun care va aduce inflaţia spre ţintă[dupa 4 ani in care tinta nu a fost niciodata nimerita si nu va fi cu siguranta nimerita nici in urmatorii ani cu aceiasi experti din gasca BNR-ista]. Şi nu s-a omo­rât nici creşterea economică. Am încercat să încu­rajăm creşterea economică prin relaxările controlului lichidităţii şi dobânzi pe piaţa monetară mai scăzute. Dar cu dobânda-cheie nu am reuşit să o stimulăm”, a explicat Isărescu. El se aşteaptă ca inflaţia să coboare de la 8% pe an la 4-5% în următoarele luni.[satana finantelor romanesti se astepta sa scada, eu ma astept sa creasca cand caldura nu va mai fi nesubventionata in iarna, pretul gazele va creste si cursul euro-leu nu va mai putea fi tinut complet artificial in jos]

 

Mugur Isărescu a mai primit un titlu de Doctor Honoris Causa Deşi dobânda semnal a îngheţat la 6,25% din mai 2010, BNR a facilitat indirect ieftinirea creditării lăsându-le bancherilor mai mulţi lei pe piaţă[sa mai spun ce au facut cu leii? au gasit 10.000 de fraieri sa isi cumpere case scumpe, i-au exportat la bancile mama, si-au dat prime si au imprumutat Ministerul de finante]. Indicatorul pieţei monetare ROBOR la trei luni, principalul reper de preţ pentru cre­ditele în lei, s-a aşezat pe palierul de 5% de la în­ceputul acestui an, considerabil sub dobânda de politică monetară a BNR. În decembrie 2009, ROBOR era încă 10%, reflectând ten­siu­nile din piaţă şi a coborât pe palierul de 6% abia în martie 2010.[ce noroc, creditele imobilare nu sunt legate de ROBOR, ca s-ar fi ieftinit ratele]

 

Dobânzile mai mici de pe piaţa monetară au răzbătut însă destul de greu până la clienţi pen­tru că bancherii au preferat să păstreze mar­je mari[si totusi corb la corb isi scoate ochii?]. Pe de o parte, costul riscului (chel­tuielile cu provizioanele pentru creditele ne­per­formante – n. red.) rămâne ridicat, iar pe de altă parte bancherii se tem că BNR ar putea să creeze “secetă de lichidităţi” pe piaţă pentru a con­tracara eventuale presiuni de depreciere a leului, aşa cum a mai făcut-o în trecut.

 

Legat, deciziile de menţinere a dobânzii- cheie, Isărescu a făcut o paralelă cu sistemul medical explicând că există situaţii când, dacă o persoană se duce la doctor, iar acesta nu îi dă “un pumn de medicamente”, consideră că medicul nu este bun.[sa alegi comparatii cu sistemul sanitar din Romania denota multa ignoranta si lipsa de respect atat fata de doctori cat si fata de pacienti] “Nu trebuie neapărat să pleci cu un sac de medicamente ca doctorul să fie bun. Multe tratamente se bazează pe consecvenţă, pe stabilitate.”[Nu ai tu norocul sa ajungi pe mana doctorilor din Romania]

 

Guvernatorul BNR consideră că efectul de turmă este dominant în sistemul bancar, iar ban­cherii nu ştiu ce este în faţa lor, în viitor. “Nici bancherii nu ghicesc ce se întâmplă în viitor, au un lider, un guru. Nicio bancă comer­cia­lă nu poate să evalueze riscul pentru că pri­veşte din interior.”[Noroc cu BNR-ul care mai mereu a “ghicit” viitorul si si-a atins mai mereu tintele – sunt ironic, evident]

 

Referindu-se la cursul valutar, de echili­bru, pe care toată lumea “îl visează”, Isărescu a spus că este “o cutie neagră”, la care se ajun­ge prin încercare şi eroare.

 

“Nu jignesc pe nimeni. Efectul de turmă este un efect dominant în sistemul bancar. Cursul de echilibru pe care toată lumea îl vi­sea­ză este o cutie neagră. Pentru oricare moment istoric şi pentru oricare altă perioadă putem să avem un alt curs de echilibru. Nu se poate să fie total stabil cursul de schimb, face parte din jocul normal al pieţei. Efectul de turmă din sistemul bancar conduce uneori la un «overshooting» al cursului, iar cursul tinde să fie supraevaluat, sau subevaluat. În timp se stabileşte cursul de schimb de echilibru “fair value”, care optimizează cel mai bine pentru anumite perioade situaţia pe piaţa valutară.”

 

Cursul leu/euro este destul de stabil de mai bine de un an, mişcându-se între 4,05-4,35 lei/euro. BNR este criticată pentru că a permis aprecierea leului în ultimul an, ceea ce i-a afectat pe exportatori, singurul segment care a tras economia în sus.[si nu este adevarat? exportatorii au fost sacrificati inca odata pentru a rata cu lejeritate tinta de inflatie! Cine a avut de castigat?  ]

 

Pentru Isărescu este foarte important cum lumea financiară, inclusiv Banca Naţională, comunică cu publicul astfel încât “să nu se declanşeze o criză şi mai mare”.

 

Guvernatorul BNR a primit ieri din partea Universităţii Ro­mâno-Americane titlul de Doctor Honoris Causa, adăugându-şi încă un titlu în portofoliu. După ce a terminat în 1971 ASE, el a obţinut în 1989 titlul de doctor în economie după 18 ani de cercetare în cadrul Institutului de Eco­nomie Mondială pepiniera de cadre, care a dat mulţi demnitari după Revoluţie. Isărescu, care împlineşte în acest an 62 de ani, a scris prima lui carte în 1977 despre datoria externă a statelor. După 40 de ani, ca o ironie a timpului, cea mai importantă problemă a lumii financiare este la fel: datoria. [sinistru, articol sinsitru, personaj sinistru, institutie sinistra]

About bucuresci

Hoping for the best but expecting the worst !
This entry was posted in Nu va lasati manipulati and tagged , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s