Eminescu: Geniu și poet porno simultan! 10 poezii pornografice d’ale lu’ Eminescu

[„Cum mă trece…”]
(1871 – 1872)

Cum mă trece cald şi frig
Când mă ţii de bumburig.
Tu dă-ncoace mascarara
Să mi-o joace bumbarara.
Cum mă trece-nfiorează
Când mă ţii de bumbarază,
De tăşulca care-ţi suge
Tot vânatul care fuge
Şi din pulă şi din coi
Când dai curul înapoi.

---

[„Ia te dă…”]
(1880 – 1882)

Ia te dă cu curu-ncoace
Ca să caut ce îmi place
Pleacă-mi-te-n jos aici
Rochia ta s-o ridic,
Rochie, cămaşă, poală,
Ca la cur să-mi rămâi goală.
Ah, drăguţă, ce curată,
Nici un păr pe pielea toată;
Ca şi caşul alb sunt ***
Să-i simţi mari *** te-aduni *.
Dar icon vedem mai jos
Ce zvâcneşte-aşa frumos
Şi se zbate-n degete
Şi nu vrea să pregete.
Ah, l-am prins de căpuşor,
E vârtos şi stă-n picior,
Sunt şi buze ca să-l ţină
Cum îmi ard ele în mâini,
Ard, zvâcnesc, voi să le rupă,
Ori drăguţă să le-*astup.
Dă-mi guriţa să m-adap
Şi să-ţi pun poalelel-n cap;
Ia te-ntoarce, te crăcană
Şi te-nfige ici, puicană.

---

[„Alei puică”…]
(1871 – 1872)

Alei* puică mişcă-ţi gura
Să se vadă muşcătura.
Cum puicuţă* nu te-nduri
Să mă laşi să-ţi văd de curi.
De curi albi ca şi omătul,
De lindicul sperietul.
Să-l punem la rânduială
Cu niţică zgândăreală.
Vin * colea * şi-oi şti să lupt
Crăpătura * să ţi-o-nfrupt
Că destul am stat pe post
Sub pecete cât a fost.
Sub pecetea cea de fată
Când pişai * ca o săgeată.
De când dragă te purcişi *
Urlă valea când te pişi.
Merge drumul din lindic
Până chiar pe sub buric
Şi buricul frică n-are
Că el merge tot călare.
Da lindicu-i mânios
Că el merge tot pe jos
Pe spetezea * pizdii late
Pe bucile afumate.
Mult mă mir şi mă badur *
Cum stă pizda lângă cur,
Şi nu moare
De putoare.

---

[„Măi jupân fanaragiu”]
(1871 – 1872)

Măi jupân fanaragiu
Na-ţi pizdă şi dă-mi rachiu,
Dă-mi rachiu nde-l prefăcut
Să stau bine la futut.
(…)
Mai slăbeşte-mă din pulă
Că-mi dă rachiul pe gură.
Ba măcar să-ţi dea pe nas
Că din pulă nu te las.
*
Fata mare stă călare
Pe-o pulă lată-n spinare
Şi se vaită şi se plânge
Vai de ea că nu-i ajunge
Şi se plânge şi se vaită
Vai de ea că nu-i mai lată

---

[„Ah, cum nu-i aicea nime”]
(1871 – 1872)

Ah, cum nu-i aicea nime
Să mă scap de mâncărime
Să storc boţul între craci,
Să-i sug măduva din saci.

---

[„Pune capul…”] (1871 – 1872)

Pune capul între craci
Să văd o mie de draci.
Mai că-mi trece şi auzul
Când îmi gâdil bumburuzul
Nu se rupe cheotoarea
Bumburuza *, bumbaraua *.
Dă-l încoace să mă frigă
Şi să-l punem în verigă,
Veriguţă de pelcică
Se lărgeşte – oricât de mică,
Veriga de catife-i *
Se lărgeşte oricât vrei.
Oliolio pizdă cu dinţi
Cum m-ai scos şi-acum din minţi.
M-ai băgat la cheltuială
Pentru zamă şi scrobeală.

---

[„Se miră…”]
(1871 – 1872)

Se * miră * *** ***
Olio ce-i deasupra mea
*** *** *** *** ***
Suliţă în peliţă
După ea vin gâfâind
Un desag cu două ouă
Şi mă împle de zăduf
Ia să-i dau şi eu un puf!

---

[„Vin la neica…”]
(1873 – 1874)

Vin la neica ca să-ţi prindă
Roza ta pe-un fir de ghindă
Şi să-ţi gădile-ncet negul
Când ţi l-a băga pe-ntregul,
Şi *** ta icoană *
Drept în contra o-mpreună *
Tu ridică, joacă, saltă
Toată *** ta naltă.
Şi trăgându-ţi veriguţa
Îţi mănâncă focul puţa,
Cât simţind că *** dragă
Şi mai zice: Bagă, bagă,
Mai adânc destul nu-i sunt
Multe noduri până-n fund.
Bagă-l pân’la rădăcină,
Să fiu floare pe tulpină
Simt căldură-n măruntaie,
Când îţi pun mâna la coaie.
Pune-ţi drăguţele buze
Pe a ţâţei bumburuze
Şi le strânge-n dinţi mai iute
Că e ca şi când m-ai fute.
Zgândăreşte – vezi cum creşte
Ţâţa mea şi se măreşte.
Ah drăguţă fără preţ
Să m-aşez mai bine-n jeţ
Tu mai dă-i, mai dă-i o leacă
Ţine ţuga * freacă, freacă,
Ha, ha, ha, ş-a doua oară
Chiar din creştet mă-nfioară.
Să scârnez * mă lasă dragă
Că-i pe moarte, nu-i de şagă.
[Ce păcat că n-ai în coaie
Şi mai multă jumăraie.]

---

[„Şezi călare…”]
(1880 – 1882)

Şezi călare drept în dop
Şi să mergem în galop
Ohohoi cum salt [cu] gust
Şi te zvârl din pulă-n sus
Şi te prind în pulă iar,
Dilce fată ca un dar.
Stai, drăguşă, iar mă salt!
C-acu vine celălalt
Moment dulce când de rod
Tu mă sugi, eu mă slobod
Oh, apără-te, cum nu pot
S-intru-n tine, dragă, tot,
Să mă bag în pizdă-adânc,
Dinăuntru să te mânc
[Să mă bag în pizda ta
Dulce fată, fata mea!]

---

[Culegere de irmoase]
(1876 – 1877)

12
De-aş muri de dor de mure – mure, mure, mure,
Nu m-aş mai duce-n pădure – dure, dure, dure
Căci vătaful murelor
Lade-n dosul tufelor
Cum mă prinse,
Jos mă puse,
Cu capul pe-o rădăcină,
Cu curul pe-o căpăţână,
Cum o puse, cum se duse
Parc-a fost pustia * unsă
Uns-a fost cu unt de oaie,
Ce se duse pân-în coaie.

Să gândim cu capetele noastre !

Partea interesantă este însă una care vine de la instituțiile noastre de stat, mai precis din statisticile oficiale. Conform Centrului Național de Supraveghere și control al Bolilor Transmisibile aproape 10% dintre persoanele testate în intervalul 27 decembrie 2020 – 25 aprilie 2021 au fost persoane vaccinate. Dintre acestea aproape jumătate au avut test pozitiv!!! Asta ca să înțelegem mai bine cum stă treaba cu „imunizarea”.

Ipoteza : Aceasta este singura parte practic oficială din postare – fiindcă restul sunt doar interpretări și estimări cu grad de adevăr variabil – dar nu a fost nici înțeleasă și nici nu a fost explicată.

Disclaimer : Am să o fac eu, cu riscul de a da motive suficiente pentru a fi înjurat, demonizat și expus/supus oprobiului public pe blog, banat și probabil ștearsă postarea. N-am absolut nimic cu cei care nu se vaccinează fiindcă fac parte dintre ei. N-am absolut nimic cu cei care se vaccinează, fiindcă vaccinarea este o treabă personală, la latitudinea fiecăruia.

Explicație științifică: dacă te vaccinezi, nu înseamnă că nu faci boala ci că este foarte probabil să faci forme asimptomatice* (99.7%) comparativ cu persoanele care nu sunt vaccinate și care vor face forme simptomatice** într-un procent de 93%.

De ce ? fiindcă corpul a fost pregătit de vaccin să lupte eficient cu virusul. Atât și nimic mai mult, restul ține de sistemul imunitar al fiecărui om, ăsta fiind și motivul principal pentru care fiecare om trebuie să aleagă singur, liber dar în cunoștință de cauză dacă se vaccinează sau nu.

 *Un caz de COVID-19 asimptomatic este definit ca fiind infecția cu SARS-CoV-2 care nu se manifestă clinic în nici un fel.

**Un caz de COVID-19 simptomatic este definit medical ca fiind infecția cu SARS-CoV-2 manifestată prin semne și simptome care pot varia de la ușoare la foarte severe.

Demonstrație : Explicația producătorului unuia dintre vaccinuri ( nu contează care, fiecare are perioade diferite în funcție de compoziție și acțiune) spune că la 7 zile de la rapel, corpul este imunizat complet și oferă protecție 95%. Adică 95% vor rămâne asimptomatici în prezența virusului iar 5% vor fi simptomatici. Ce ne arată studiul cnscbt? Că la un moment, majoritatea, care o fi ea, va fi testată pozitiv, dar asimptomatic și cu forme ușoare iar formele grave vor fi foarte puține, la fel ca la orice gripă de origine virală.

About Covid 19 vaccin

Gara Centrale București

The never-built Bucharest Central Station – preluare de pe acest link

RETOURS railway history, design and photography

From 1883 the Orient Express connected Western Europe to the Romanian capital of Bucharest. The city did not yet have an appealing, centrally located railway station; instead the Gara de Nord (North Station) of 1872 served as a terminus.
In 1894 French architect Alexandre Marcel won a design contest for a new central railway station.

His spectacular design was never realized, though. A 1911 plan by the Romanian architect Victor Stefanescu came to nothing either.
The North Station was extended step by step and modernized in the 1930s. Bucharest never got a real central station.by Arjan den Boer 29 January 2016

Gara de Nord

In 1872 the Târgoviştei station opened on the northern edge of Bucharest, soon to be called Gara de Nord. It was the city’s second railway station, intended to serve the new Galaţi-Bucharest-Craiova connection. Railway and station were constructed by the German Stroussberg consortium and acquired by the Romanian Railways CFR in 1880.

Initially the station had through tracks, but it was transformed into a terminus with L-shaped buildings in 1878. In its early years the station was located in an open area, but towards the end of the 19th century many buildings arose in its neighbourhood.

Carol I

In 1868 the station’s foundation stone ceremony was attended by Prince Carol I. After the Russo-Turkish War he became the sovereign king of Romania, which used to be an Ottoman vassal state. Carol set great store in the railways and encouraged their development. In 1896 a royal waiting room was added to the North Station.

Orient Express

In 1883 the first Orient Express arrived at the Gara de Nord. Bucharest was on the temporary itinerary from Paris to Constantinople. The last stage by steamer across the Black Sea. When the railway line across the Balkans was ready five years later, Romania became a ‘side-branch’ serviced by the Orient Express once a week.

From 1900 onwards the Orient-Express ran twice a week via Bucharest to Constanța, where passengers could continue by boat to Constantinople. On other days it ran through the Balkans to Constantinople. The sea route via Romania took a day longer than the land route, but was less expensive.

Royal couple

In 1883 the guests of the inaugural Orient Express were invited to the royal country estate at Sinaia by Carol I and is wife Elisabeth, also known as the author Carmen Sylva. The erudite royal couple welcomed the foreign delegation with open arms. The direct connection to Paris was of great importance to the young kingdom.

Plans

Due to the increasing passenger traffic and the arrival of international trains such as the Orient Express, a larger, centrally located station was first planned around 1890. The envisaged location was one kilometer south of the Gara de Nord along the river Dâmbovița, at the end of the current Strada Ştirbei Vodă.

This open area was the most feasible location for the extension of the railway line, but it was not much better located relative to the central Calea Victoriei street. In 1893 an international design competition was held for the new station with a prize of 10,000 lei.

Budget

The submitted designs had to meet several requirements: the station should have 12 tracks and brick facades with stone ornaments. A budget of around 20 million lei was estimated.

Alexandre Marcel

In 1894 the French architect Alexandre Marcel won the design competition for the new central station. Marcel cooperated with the Swiss Louis Blanc, who had studied in Paris but worked in Romania. They designed an enormous station concourse with three imposing domes of glass and steel.

Murals were to show the world map and the cities of London, Paris, Rome, Munich and Vienna. In the end the winning design was not executed because of high costs and difficulties with the expropriation of land. As a temporary solution the North Station was expanded with a ticket hall perpendicular to the old building.

Orientalism

Architect Alexandre Marcel (1860-1928) would later become known for his exotic, orientalist architecture, such as the Japanese tower at the Palace of Laeken and various ‘oriental’ buildings in the district of Heliopolis in Cairo.

Victor Ștefănescu

In 1911, when the North Station became congested again, the Romanian architect Victor Ştefănescu created a new design for a central station. Ştefănescu worked in a national revival style, referring to Brâncoveanu, but was also influenced by Art Nouveau.

Stefănescu designed an impressive station façade with a tower between two concourses. The design is reminiscent of two other major stations that were conceived in the same period, but were built only later: the Helsinki railway station by Eliel Saarinen and the Milan central station by Ulisse Stacchini.

Museum and mosque

Ștefănescu previously designed the Geological Museum and the Palace of Arts in Bucharest. In the same period as the Central Station he conceived the Grand Mosque of Constanța.

Unexecuted

On a 1911 city map, a street and a square at the planned location were already named after the Central Station, but eventually Ştefănescu’s design was not executed either — perhaps because of the outbreak of World War I.

After the war the North Station was extended again. On the corner of Calea Grivitei the Sfânta Vineri Church, built in 1854, was demolished; an expansion was built in a rather outdated eclectic style. The number of tracks was also expanded to 10.

Unfinished

The site where the Central Station was planned became a horse track instead. After World War II the Romanian Opera was built at this location. Later on Nicolae Ceauşescu chose the same area for an enormous museum of the Communist Party, which remains unfinished today.

Modernization

Around 1930 the plan for a new station was finally abandoned and it was decided to modernize the Gara de Nord. This work was assigned to Victor Ştefănescu, who had designed a central station 20 years earlier. Meanwhile his style had become more linear; a mixture of Neoclassicism and Art Deco.

On the short side of the station he added a monumental colonnade. In an attempt to unify the various parts of the building he stripped the tops of the two original 1872 towers and modernized the old facade. With the completion of these alterations in 1934 the station obtained its current, slightly forbidding appearance.

Colonnade

The colonnade allowed for carriages and cars to drop off passengers.

The number of tracks was extended from 10 to 16 and they were linked by a 200-meter long traverse with a steel canopy.

Ştefănescu also added a square tower at the corner and Art Deco decorations.

Post-war

The Gara de Nord largely survived the Allied bombing of Bucharest in 1944. During the communist era the building lost much of its luster. In 1959 the nearby Basarab station was opened to take over local train services from the North Station. Ten years later the railway lines were electrified.

After the opening of the Bucharest metro in 1988 the dictatorial leader Ceausescu planned to demolish the North Station in favor of a new station outside the city, connected by metro. His fall in 1989 prevented this. The Gara de Nord is now a listed building that has undergone several refurbishings.

Today

Nowadays some people in Bucharest suggest a new central station once again, this time modelled after the ones in Vienna and Berlin. The recent stations in these capitals, built to replace or unburden the 19th century terminals, have multi-level thoroughfare or intersecting tracks.Share: email | facebook | twitterFollow: newsletter | facebook | twitter | rss

Bibliography and sources

Alexandre Marcel, Orientalisme et architecture contemporaine, Paris 1924

Agerpres: Gara de Nord

CFR (via web archive) Gara de Nord

Enciclopedia Garilor Din Romania

La Pas prin oras: Visul unei Gări Centrale

Muzeul CFR: Fototeca

Societate si Cultura: Povestea Gârii de Nord

Wikipedia: Gara București Nord

Wikipedia: Victor Ștefănescu

Download

Download this article in the old, original design

Related episodes

• Milano Centrale
• The lost Rotterdam Hofplein railway station
• Posters and brochures for the Orient Express

More: architecture

Some original posters featured on RETOURS are for sale!Vintage railway posters from the author’s collectionBUY ORIGINAL POSTERS

SUA deschid ofensiva contra rasei dominatoare

SUA deschid ofensiva unui nou curent în care political correctness și multiculturalismul duc stindardul egalității de rasă, sex sau orientare sexuală

Ceilalți factori de discriminare adică vârsta și religia nu au mai fost luați în considerare.

It was at this meeting that the dean of the art school told them that there were “too many white professors, too many heterosexual men,” and that it would be best to hire a minority or a woman, or a gay man. He was told that it could not be someone like him because he is a man that has been “married, a heterosexual man who has children.”

De ce a demisionat regizorul Andrei Serban de la Columbia University: «Era imposibil să cred că acest băiat care a devenit fată poate fi Julieta»

Pot estima că unde apare acest tip de corectitudine politică se face un altfel de melting pot dar fără valori, fără repere și cu populația împărțită în tabere antagonice.

Mă uit la episoadele curente ale SNL unde albii și negrii sunt la paritate numerică în orice scheci, chiar dacă cuplurile par ireale și ilogice.

Teoria ferestrelor sparte

Mizeria atrage mizerie. Corupţia atrage corupţie. O interesantă teorie venită din zona psihologiei experimentale este reconfirmată recent arătând că oamenii tind să se comporte în funcţie de mediul în care acţionează. O teorie cu aplicaţii diverse în combaterea infracţionalităţii.

Teoria pleacă de la următoarea observaţie: dacă o clădire are geamuri sparte care nu sunt rapid înlocuite, în scurt timp acea clădire va avea din ce în ce mai multe geamuri sparte, pentru ca în final ea să fie vandalizată complet. Această idee se aplică – şi aici noi românii putem depune mărturie – şi pentru alte zone ale spaţiului public, cum ar fi gunoaiele de pe străzi/trotuare ori dintre blocuri. Imediat ce mizeria începe să se acumuleze, oamenii încep să arunce gunoaie cu o tot mai mare indiferenţă. Teoria nu este scornită în România, aşadar acest tip de comportament este unul universal.

În fapt, teoria ferestrelor sparte se naşte într-un articol scris de James Q. Wilson şi George L. Kelling în martie 1982, publicat în revista The Atlantic Monthly. Una dintre concluziile fireşti care decurge din cele prezentate mai sus este că o strategie bună pentru prevenirea inconvenienţelor vandalismelor de tot felul înseamnă rezolvarea problemelor atunci când acestea sunt nesemnificative. Astfel, dacă repari geamul ce abia s-a spart, nu vor fi sparte şi celelalte, dacă strângi gunoaiele imediat ce apar, nu vor apărea saci de gunoaie aruncate pe trotuare, dacă ataci criminalitatea măruntă, vei reduce şi criminalitatea majoră ş.a.m.d. Teoria spune chiar mai mult decât atât, şi anume că omul, aflat într-un mediu neîngrijit, în care ceea ce este considerat moral, etic ori legal nu pare a fi respectat, are tendinţa de a se comporta în consecinţă, imoral, ilegal.

O serie de experimente ale cărei rezultate au fost publicate recent în revista Science (noiembrie 2008) de un grup de cercetători din Olanda confirmă comandamentele acestei teorii.

Primul experiment s-a desfăşurat într-o parcare de biciclete, pe două alei diferite. Pe o alee pereţii din apropiere erau plini de graffiti, pe cealaltă alee pereţii erau proaspăt vopsiţi. Pe biciclete au fost puse materiale publicitare pentru un magazin inexistent. Nu existau coşuri de gunoi în zonă. S-a observat că 69% dintre cei care îşi aveau bicicleta în zona cu graffiti au aruncat materialul publicitar pe jos, pe când numai 33% dintre cei aflaţi în zona proaspăt vopsită au făcut-o.

Un alt experiment se referă la tendinţa mai pronunţată de a fura a omului atunci când se află într-un ambient mai sălbatic. Un plic cu 6$, sumă scrisă vizibil pe plic, a fost lăsat pe o cutie poştală. Când cutia a fost curată, iar zona din jurul cutiei civilizată, 13% dintre trecători au luat banii. Când cutia a fost murdărită cu graffiti, 27% au furat banii. Când cutia a fost curată, dar în zona de amplasare a acesteia erau aruncate gunoaie, 25% dintre cei ce au trecut pe lângă cutie au băgat plicul în buzunar.

Calculi renali – modul occidental de tratament

treatment-and-prevention-of-kidney-stones___an-updateDownload

Afecte.

Afecte.

Entuziasm. Determinare. Competiție. Surpriză. Ușurare. Neînțelegere. Revenire. Uluială. Suferință. Durere. Plânset interior. Renunțare.

Interesant

a fost o piatră surprinzătoare și cel puțin interesantă prin modul de manifestare. 24-36 de ore cu dureri medii spre mari urmate de pauze mari de 2 săptămâni, de 5 ori în perioada octombrie 2020- 5 ianuarie 2021. Durerile s-au deplasat dinspre loja renală dreaptă spre vezica urinară.

Pe 20 noiembrie am cumpărat ceva de calitate și de efect. Și am găsit după 15 ani de căutări indicatori PH, nu Merck dar similar.

sâmbătă pe 2 ianuarie seară, am avut o colică renală scurtă – 100 de secunde – dar extraordinar de dureroasă, reacția reflex fiind una de ghemuire, atunci nu știam credeam că este ceva legat de prostată, de fapt calculul se mișca încet cu vârfurile sale.

marți 5 ianuarie dimineața, nu îmi venea să cred, palpam un calcul ajuns la aproape 10 mm de meatul urinar fără să bănuiesc ceva. eliminarea a venit în mod natural, la a doua urinare, fără dureri.

al 5 lea

să îi zicem generic, fiindcă cumva le-am pierdut numărul

azi, 5 ianuarie 2021, orele 8.35 dimineața