Cartierele Bucurestiului

Voi ce credeti? care este cel mai rezistent parazit? bacteria? virusul? un vierme intestinal? Chiar sunt curios si eu sa aflu raspunsul!

Altfel, sa vedem de unde se trag numele cartierelor bucurestene:

 

 

 

 

 

Aparatorii Patriei -

Aviatiei - este un mic cartier situat în nord-estul orasului construit după 1980, in imediat vecinatate a aeroportului Baneasa, gandit sa locuiasca mai ales personal din cadrul aviatiei.

Aviatorilor - numele cartierului vine de la statuia Eroilor Aerului, situată la mijloc între Piaţa Charles De Gaulle şi Piaţa Victoriei, operă a sculptoriţei Lidya Kodzebue. Monumentul Aviatorilor, apreciat ca unul dintre cele mai reuşite din Bucureşti, a fost inaugurat în anul 1935.

Balta Alba – Daca am inteles eu bine, aici se afla o groapa de var unde in vremea lui Caragea se topeau cadavrele ciumatilor. Cand ploua, locul devenea o balta. Alba.
Baneasa – Nevasta banului. In cazul de fata, ea era nevasta banului Dimitrie Ghica.
Berceni - Francisc Rákóczi al II-lea pleaca la turci (nici el nici turcii nu se intelegeau cu Habsburgii, iar asta ii facea prieteni). La fel procedeaza si o parte din apropiatii lui Rákóczi. Mai exact o ceata de husari condusi de groful Miklós Bercsényi. Nu stiu daca au stat doar ca sa-si traga sufletul ori s-au oprit de tot, cert este ca, undeva la sud de Bucuresti, husarii Berceni au luat o pauza.

Bucurestii Noi – pe fosta mosie a lui Nicolae Basilescu reorganizata prin trasarea de stradute perpendiculare la 1898 si apoi parte a comunei Baneasa, apoi a orasului Grivita, a cartierului Grivita Rosie si a sectorului 8, astazi 1.

Colentina – Probabil e doar o legenda (asemanatoare cu legenda numelui Bucurestilor). Astfel, Colentina vine de la “colea-n-tină” – cu referire la locul baltit unde Matei Basarab i-ar fi urlat pe turci intr-o batalie. O vreme s-a numit si “Olintina”
Cotroceni - Numele ii vine de la “a cotroci”, “cei care “cotrocesc”. Un vechi regionalism care inseamna “a cotrobai”, “a scotoci”, “a scormoni”. Alta varianta vorbeste despre semnificația cuvântului „cotrocean”, care este destul de veche și se pare că provine de la arhaismul a se cotroci ceea ce inseamnă a se ascunde, a se refugia. Acest lucru capătă semnificația cuvenită atunci când ne gândim la geografia locului și la codrii Vlăsiei care înconjurau vechiul schit, fiind foarte deși și adesea folosiți de cei care doreau să scape de prigoana pornită împotriva lor de către domnie.

Crangasi – Etimologia este evidenta. Candva aici era o prelungire din Codrul Vlasiei – un crang. Aici traiau, normal, crangasii.

Damaroaia - a fost numele unei vornicese, care intre anii 1830 si 1833 a avut o intinsa “gradina”, “in targul Bucurestilor, pe Podul de Pamant (azi Calea Plevnei), pana la streaja (bariera), ulita pe langa vornicul Samurcas catre Mitropolie”.
Dealul Spirii – Dupa numele doctorului Spiridon Kristofi (de i se mai zicea si “Spirea”), care a ridicat in 1765 pe Dealul lupestilor o biserica (Spirea Veche)
Dristor – Numele vine de la Silistra care-i mai zice si Dârstor sau Dristor. Intre razboaie prin locul care inainte se chemase “Gura Lupului” trecea drumul ce pleca de la sud de Bucuresti si tinea pana la Silistra: Drumul Dristorului; alta varianta : De fapt este vorba de o asezare a mesterilor piuari, care se numeau “darstari”, “darsta” fiind piua din piatra folosita la fabricarea postavului si dimiei. Piuarii fabricau “darste” si pentru sutele de mori de pe cursul Dambovitei, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanta economica pentru targul Bucurestilor. In Bucuresti a existat si o mahala a postavarilor inca din secolul al XVI-lea. Toponimicul Dristor vine de la breasla piuarilor care si-au avut satul in aceasta parte a Bucurestilor
Drumul Taberei - Tudor Vladimirescu intrand in Bucuresti pe la vest in anul 1821, isi aseaza aici tabara de panduri.
Ferentari – paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinata origine a numelui: vine din latina (!!!!) “Ferentarius” – Soldat din infanteria usoara a legiunilor romane. N-am aflat insa care-i legatura.
>> Update (Marius): In secolul XIX, tot Ferentari erau numiti soldatii olteni (infanterie usoara). In urma improprietaririlor lui A.I. Cuza, le-au fost alocate terenuri din zona respectiva.
Floreasca – dupa numele boierilor care au stapanit locurile respective: Florestii
Ghencea – Din turca vine. Pe vremea fanariotilor, Ghenci-aga era seful arnautilor din garda domneasca. Aici s-a ridicat o biserica. Biserica era a Ghencei
Giulesti – O proprietate boiereasca: a Julestilor
Lipscani – din slava – Lipsk, Lipsko („locul cu tei”). Acest “loc cu tei” este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniti in Bucuresti cu lucruri aduse de la targul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani.

Lacul Tei -

Mihai Bravu - are legătură cu victoria marelui voievod repurtata la Călugăreni, la mai putin de 40 de kilometri.
Militari – In secolul 19 aici era zona de instructie militara, probabil si o garnizoana. O vreme a functionat aici “Pirotehnia Armatei”.

Ozana - se afla la intrepatrunderea cartierului Salajan cu Sectorul Agricol Ilfov, o ciocnire absolut fascinanta a civilizatiilor :)
Pantelimon – isi ia numele dupa Manastirea Sf. Pantelimon. In greaca “pan” inseamna “tot” si “éléïmon” inseamna mila. Panteleimon = cel milostiv, intreg-milostivul.
Rahova – Aici e simplu. Numele e relativ nou si vine de la Calea Rahovei una dintre cele cinci artere botezate in secolul 19 spre aducere aminte a Razboiului de Independenta: Calea Grivitei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei si Calea Dorobantilor.
Salajan – Un nume si mai nou. Nu vine de la Salaj, ci vine de la Leon Szilaghi cunoscut si sub numele de Leontin Salajan.
Titan – isi ia numele de la fabrica de ciment “Titan” construita la inceputul secolului XX
Vitan – De la D. Papazoglu aflam ce-i ala un vitan: “În ocolul oraşului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orăşenilor îşi aveau păşciunea”

multumesc autorului inspirat

 

 

Postat intaia oara pe  04/02/2011

About bucuresci

Hoping for the best but expecting the worst !
This entry was posted in Bucurestiul meu and tagged , . Bookmark the permalink.

3 Responses to Cartierele Bucurestiului

  1. foarte interesant! Insa Salajanul e istorie … :) Grigorescu sa traiasca! Asta de unde vine? :)

  2. bucuresci says:

    poate de la Nicolae Grigorescu, pictorul modern.

  3. Pingback: zing.ro

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s